Structuri afiliate

Căutare particularizată

 

Vrei să ştii mai multe...?

Descoperiri arheologice

În ultimele decenii, pe teritoriul  comunei Pogana cât şi în comunele învecinate, au apărut numeroase mărturii arheologice cu privire la existenţa urmelor de vieţuire omenească din cele mai îndepărtate timpuri. Faptul că urmele de locuire aparţin diferitelor etape de dezvoltare ale umanităţii,  reflectă procesul de continuitate a populaţiei în această zonă. Materialele arheologice descoperite au fost aduse la lumina zilei fie de către factorii naturali (alunecări de teren, eroziunea solului), fie de către locuitori, prin efectuarea unor săpături. Majoritatea descoperirilor arheologice  au avut loc în apropierea satelor şi au fost cercetate, în anul 1955,  de către specialiştii Muzeului de antichităţi  din Iaşi (9), în anul 1963 de către Ghenuţă Coman(1)(2) şi în anul  1974 de către fostul director al muzeului Vasile Pârvan  din Bârlad, Vasile Palade(3),(4),(5),(6),(7),(8).
Thumbnail exampleNu departe de satul Pogana, la aproximativ 2km. N-E, pe teritoriul comunei Perieni, în fundul văii Roşcani s-a descoperit resturi de locuire din mai multe perioade istorice şi anume: din paleoliticul superior s-a descoperit o lamă de silex negricios neplatinat, din neolitic cultura Criş s-a descoperit un vas mic cu torţi orizontale, trei figurine antropomorfe şi patru zoomorfe, dăltiţe şi câteva toporaşe de piatră în formă de calapod, din neolitic cultura ceramicii liniare, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice ce provin din boluri semisferice din pastă de bună calitate, decorate cu benzi de linii incizate întrerupte prin adâncituri în formă de capete de note muzicale
Thumbnail exampleUrme de locuire aparţinând epocii bronzului, au fost scoase la lumina zilei, în locul numit „Cuibul Vulturilor”. Aici s-a descoperit un depozit de obiectele bronz  compus din  32 de piese: seceri, fibulă, piesă de harnaşament, topor  etc. . În partea de sud a satului Pogana au fost descoperite locuinţe cenuşar, resturi ceramice din vase în formă de sac, din vase cu torţi supraânălţate, caracteristice Culturii Noua(2). În această zonă, recent, a fost descoperit un topor-ciocan din rocă dură de culoare neagră puternic lustruit, prevăzut cu o gaură de înmănuşare circulară cu umeri uşor proeminenţi. Ciocanul este  datat  din epoca bronzului.
Perioada corespunzătoare stăpânirii romane în Dacia, sec. II-III, din punct de vedere al aşezărilor pe teritoriul comunei Pogana, este mai săracă. Cea mai apropiată urmă de locuire daco-carpică o întâlnim în comuna vecină, Iana, la necropola de la Tifeşti. În schimb, în această etapă istorică, întâlnim numeroase morminte aparţinând neamurilor sarmatice Thumbnail exampleinfiltrate în această zonă, trăind în grupuri, probabil izolate. Cu prilejul efectuării unor săpături în partea stângă a pârâului Tutova, în curţile unor locuitori din satul Pogana, au fost descoperite mai multe morminte de inhumaţie însoţite de inventar funerar(6). Numai o parte din obiectele funerare au putut fi recuperate şi anume: un vas mic (unguentar) lucrat la roată din pastă aspră cărămizie şi  o căniţă lucrată la roată din pastă fină cenuşie. După informaţiile date de locuitori, într-un mormânt s-ar fi aflat o săgeată de bronz iar în altul o sabie de fier.l